Simpozionul "Beneficiarul arhitect - efectul de bumerang"

Vineri 24.02.2012 a avut loc simpozionul „Beneficiarul arhitect – efectul de bumerang”.

 Scopul declarat al simpozionului a fost acela de a aduce la aceeaşi masă de discuţie arhitecţi, sau specialişti ai domeniului construcţiilor, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi reprezentanţi ai societăţii civile, care într-un fel sau altul au legături cu domeniul edilitar. Problematica pusă în discuţie a vrut să provoace publicul pe de-o parte în a conştientiza nivelul scăzut al producţiei de arhitectură contemporană de pe raza Oradiei şi a împrejurimilor, iar pe de altă parte, în a găsi soluţii de îmbunătăţire şi îmbogăţire a limbajului arhitectural contemporan.

La simpozion au participat 23 de persoane.

Câteva dintre concluziile cele mai importante au făcut trimitere la necesitatea ca arhitectul să explice beneficiarului totalitatea condiţiilor urbanistice şi valorile estetice care trebuiesc îndeplinite şi promovate.    

Mulţumim tuturor celor prezenţi şi vă aşteptăm la urmatoarele evenimente organizate de revista ORA DE Arhitectură.

NR. 8 - IN CURAND PE PIATA

UN NOU EVENIMENT ORGANIZAT DE "ORA DE ARHITECTURA"

VA ASTEPTAM CU DRAG!!!

STICLA IN ARHITECTURA DE MAINE - Concurs de viziuni pentru studenti

De la descoperirea ei, sticla a inceput sa prinda tot mai mult teren in viata si necesitatile omului. Astazi, dupa cum vedem cu totii, aceasta descoperire joaca un rol primordial, fiind intalnita la orice pas: de la simpla fereastra a unei locuinte pana la cele mai avansate si sofisticate tehnologii, de la separarea spatiilor interioare pana la cladiri imense acoperite in intregime cu sticla.
Pornind de la impactul pe care acest material il are in arhitectura, arhimania, in colaborare cu ABplus Events, lanseaza concursul de viziuni STICLA IN ARHITECTURA DE MAINE, pentru studentii de la facultatile de arhitectura din Romania.
Cum crezi ca va influenta sticla arhitectura si designul cladirilor in viitor?
Materializeaza viziunea ta pe format digital*, trimite-o la arhimania87@yahoo.com pana pe 12 martie 2012, noi o vom publica pe site** iar  proiectul care va avea cele mai multe LIKE-uri pana pe 20 martie (orele 24:00) va castiga 1 invitatie*** gratis la Expoconferinta de Arhitectura INGLASS 2012**** care se va desfasura la Bucuresti in perioada 23 – 24 aprilie 2012. De asemenea castigatorul va primi titlul de Membru de Onoare al Comunitatiii ARHIMANIA.

Data lansarii concursului: 14 februarie 2012
Data limita depuneri proiecte: 12 martie 2012
Perioada de votare : 13 – 20 martie 2012
Premiu: 1 invitatie gratis la INGLASS 2012 + titlul de Membru de Onoare al Comunitatiii ARHIMANIA

Note
* Formatul digital poate contine schite , concepte, idei, imagini, video, proiecte, randari + o scurta prezentare scrisa in care sa sustii lucrarea.
** Toate proiectele trimise vor fi afisate pe http://www.arhimania.ro/ deodata, incepand cu 13 martie si vor putea fi votate pana pe 20 martie
*** Invitatia valoreaza 150€
**** Locatia va fi JW Marriott Grand Hotel Bucuresti
Atentie! Proiectele vor fi realizate individual iar in email-ul trimis vor fi trecute Numele, Prenumele, Email si Facultatea din care face parte studentul!
Pentru alte intrebari sau nelamuriri referitoare la concurs folositi Forumul de pe site-ul http://www.arhimania.ro/

VIOREL LASCU - Pe aripile traditiei

În ceea ce vă priveşte de unde începe pasiunea, devenită mai apoi preocupare, pentru recuperarea şi valorificarea construcţiilor vernaculare?  

Cred că ţine de o anumită sedimentare a modului de a trăi. Nevoia de natură şi libertate mi-a inspirat o determinare în direcţia realizării unui spaţiu de locuit simplu şi care să inspire armonie cu naturalul, care să genereze sentiment şi dorinţă de viaţă. În mod sigur nu aş fi descoperit aceste valori dacă nu aş fi luat contact cu cultura Europei occidentale şi fără sentimentele profunde pe care le am faţă de tradiţiile româneşti autentice.

 V-aţi născut şi aţi crescut într-o casă de tip vernacular. În ce măsură acest aspect se  dovedeşte hotărâtor în abordarea firească, intuitivă a acestei deprinderi?

 Casa fără însufleţirea dată de cei care o locuiesc este un lucru sec, chiar dacă are o valoare arhitecturallă. Bunicii şi părinţii au avut un loc important în faptul că m-au făcut să privesc casa şi lucrurile care o mobilau ca pe ceva care să-mi bucure traiul. Vara dormeam cu taica şi maica  (bunicii) în podul de la şură în miros de otavă,  pe aşternutul de lipideu sau mergeam la codru şi grijeam de vaci, în timp ce ai mei trebăluiau la făcutul lemnelor de foc... cred că-s lucruri care din subconştient mi-au impregnat un mod de a fi. Lumea de la ţară îşi dărâmă sura şi colibele pentru că nu mai cresc animale, dar nu ştiu valoarea unui pod răcoros de şură sau ocrotirea umbroasă a colibei, vara pe dogoare.

Există oare o  « taină a casei » pe care se impune s-o descifraţi?

 Nu poţi să refaci sau să modelezi o casă fără să încerci să o percepi că pe un spaţiu care dă trăire celui care o va locui. 

 Casa trebuie văzută prin prisma peisajului care o înconjoară şi prin nevoia celui care o va locui. Înainte de a reface o casă trebuie să stai la poveşti cu ea să-i afli suferinţele şi speranţele şi apoi să încerci să le comunici celui care o va avea în grijă şi proprietate. Toate aceste simţăminte se transformă în modul de a transforma, mai mult sau mai puţin inspirat, un cuptor de pâine abandonat în dosul casei într-un şemineu care să dea căldură şi trăire casei. Sau de a pune sub un acoperiş de paie un dormitor plăcut şi liniştit.

ORA DE Arhitectura nr 2

LUCIAN SILAGHI - Terapia prin cultura

Fin observator al societăţii româneşti, Lucian Silaghi, participant la revoltele studenţeşti din noiembrie 1987, inginer silvic de meserie, a reuşit să se impună în viaţa culturală orădeană, conducând, timp de nouă ani, Teatrul de Stat Oradea. Anul 2011 a fost un an de cumpănă. Mazilirea pe criterii politice de la Teatru a însemnat însă o nouă provocare, la cârma Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor. Anul precedent i-a adus şi numirea în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici - Filiala Bihor

Pe data de 22 noiembrie 1987, împreună cu doi colegi, Cătălin Bia şi Horia Şerban, v-aţi alăturat protestelor muncitorilor de la „Steagul Roşu”, afişând în faţa cantinei studenţeşti o pancartă pe care scria „Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară”. Ce a însemnat pentru dumneavoastră acest episod?

O răscruce şi la propriu şi la figurat. La o săptămână de la revolta anti-comunistă a muncitorilor braşoveni, prietenul şi colegul meu Cătălin Bia hotărâse să pună punct discuţiilor din grupul nostru de prieteni, aşa că s-a aşezat duminica la prânz în faţa cantinei studenţeşti din complexul Memorandului, cu o pancartă. Ceea ce scrisese pe pancartă era exact în spiritul discuţiilor noastre anterioare. Muncitorii care protestaseră pe data de 15 noiembrie 1987 fuseseră arestaţi şi în Braşov se vorbea că s-ar putea să fie pasibili de pedeapsa capitală. Şi noi studenţii, teoretizam cu stil, fără să facem nimic în favoarea lor. Am ales să mă aşez lângă Cătălin. La scurt timp ni s-a mai alăturat Horia Şerban. Atitudinea asta mi-a schimbat viaţa. Dacă aş fi procedat altfel, ignorându-l pe Cătălin, în fiecare an, luna noiembrie mi-ar fi stârnit mari nelinişti. Cel mai frumos lucru a fost când, peste ani, Gavrilă Filichi, unul dintre cei care a deţinut funcţia de preşedinte al Asociaţiei „Braşov 15 Noiembrie 1987”, a spus la un simpozion că este convins că atitudinea studenţilor a dus la o atitudine mai conciliantă faţă de muncitori, din partea organelor de represiune. Se temeau să nu se contamineze şi mediul studenţesc.

Ce le răspundeţi oamenilor care vă impută faptul că un inginer silvic conduce o instituţie de cultură?

Le răspund că nici eu nu i-am prea văzut pe la Teatru în ultimii ani. Cred că suntem chit. Cine trăieşte pentru artă, pentru cultură, nu este interesat de culisele unui spectacol, ci se bucură de emoţia în stare pură care i se oferă. Pentru că politizarea sufocă totul, probabil din zona aceea provin astfel de remarci, care mă amuză. Deja am profesat mult mai mult în zona managementului cultural decât în domeniul forestier şi am făcut numeroase specializări. Oricum, profesia de silvicultor este una mai mult decât onorabilă.

Mai multe in - ORA DE Arhitectura nr. 7

Dinamica liniilor orizontale - Nr. 7

Se ştie că decorul este întotdeauna important în realizările scenografice. Când însă vorbim de arhitectură, din varii motive, uşor de înţeles, acesta este cu atât mai important. Iar când obiectul de arhitectură ce se înscrie într-un decor aparte este la rândul său unul de excepţie, cu siguranţă avem asigurate ingredientele necesare obţinerii unui rezultat magistral.

Jocul elegant al volumelor se răsfrânge invariabil şi la interior. Structura spaţială liberă, vitrajele generoase şi finisajele albe ale pereţilor asigură o legătură aproape imperceptibilă între interior şi cadrul ambiental exterior. Fără a fi o dovadă a lispei de imaginaţie, compartimentările şi elementele de mobilare interioară sunt, dimpotrivă, elemente gândite să sublinieze orizontalitatea, spaţialitatea volumului şi fluiditatea spaţială a diverselor zone funcţionale.

Definit de contrastul dintre orizontalitatea liniilor de forţă şi panta abruptă a dealului pe care este amplasat, imobilul prezentat aduce o puternică notă de personalitate şi abilitate creativă, generând astfel un tip de arhitectură proaspătă şi reconfortantă, atât pentru utilizatori, cât şi pentru spectatori.